Dovezi ale prezenţei unei comunităţi evreieşti în Focşani sunt atestate înainte de 1961, unde conform documentelor exista în Focşani un orândar evreu, cu casă, pământ şi povarnă (distilerie de rachiu). Existenţa unei sinagogi este pomenită în anul 1698. Documente ce atestă că, domnitorul Vodă Şuţu avea ca staroste pe evreul David, numele acestui învăţat este pomenit în documente între anii 1792-1812.Perioada domniilor fanariote aduce informaţii că în judeţul Putna erau doar 20 de locuitori evrei. În anul 1800, Comunitatea Israelită din Focşani deţinea 2 pogoane de vie în Odobeşti, ce au fost cedate Mănăstirii Mera, în schimbul cărora a fost primit la schimb un teren în strada Concordia, pe aşezământul căruia în anul 1827 avea să se construiască prima sinagogă israelită. Numărul populaţiei evreieşti avea să crească, astfel ajungându-se în anul 1839 la un număr de 60 de familii de evrei, majoritatea de origine poloneză. Comunitatea Evreiască din Focşani era întreţinută în special din cotizaţii voluntare, având în schimb îndatoriri ca cea de îngrijire a săracilor, a spitalului şi a cimitirului.Documentele menţionează două sinagogi şi existenţa a 4 profesori plătiţi pentru educarea copiilor. Comunitatea avea să devină în timp, din ce în ce mai puternică şi rezistentă, evreii fiind implicaţi în cât mai multe domenii de activitate precum : croitorie, argintărie, alămari, vopsitorie, ceasornicărie în genere şi preponderent activităţi de comerţ, din cele 63 de ramuri ale industriei, numărul israeliţilor era mai mare decât numărul românilor ortodocşi, tot atunci au început să apară taxele.În 1854 avea să fie ridicată o nouă sinagogă, care însă în urma unui cutremur puternic, câţiva ani mai tarziu avea să fie distrusă. Tot odată apar magazine noi, locuinţe, dar şi două tipografi. Pe locul sinagogii distruse în urma cutremurului, în 1896 vor începe construirea unui templu ce avea să fie flancat de două sinagogi ale breslaşilor, realizare foarte importantă, mândria comunităţii. Comunitatea din Focşani avea în 1896, 6 sinagogi. La 3 ani mai târziu avea să fie inaugurată baia publică, pentru care au fost cheltuiţi 30.000 de lei. Prosperitatea Focşanilor sec. XIX lea a făcut ca numărul evreilor să reprezinte în anul 1899, 25% din populaţia oraşului. În a doua parte a sec XIX lea s-a deschis şi prima şcoală israelită, iar modernitatea aduce o creştere a importanţei comunităţii în viaţa economică a oraşului.Este şi epoca pătrunderii ideilor sioniste, Focşanii fiind un centru al sionismului est european. Creşte numărul sinagogilor, iar discrepanţa socială în interiorul comunităţii evreieşti devine din în ce mai evidentă prin maniera în care se construiau sinagogile pentru săraci şi cele pentru bogaţi. Anul 1881 este anul Congresului Sionist de la Focşani al cărui preşedinte de onoare a fost rabinul Focşaniului Moshe Halevi Golding. De acest Congres se leagă ideea fondării statului Israel.  În 1920 Societatea Meseriaşilor şi micilor comercianţi, Concordia, face apel către evreii comunităţii pentru redeschiderea şcolilor, împrejmuirea cimitirului, reclădirea spitalului şi înfiinţarea unui azil şi a unei băi. Focşaniul lui 1924 deţinea 7 sinagogi : Templul coral, Marele Templu Coral, Sinagoga veche, Sinagoga Croitorilor, birjarilor, Ahaiverei şi Beth Iacov Levechot. În pragul celui de-al doilea razboi mondial comunitatea evreiască deţinea 5 şcoli, o grădiniţă, un liceu cu 188 de elevi şi 20 de cadre didactice. În aceeaşi perioadă existau 5439 de evrei, 12 sinagogi, 4 rabini şi 7 cimitire în tot judeţul. În anul 1943 comunitatea evreilor poseda 2 instituţii de binefacere, un azil, o cantină şi un dispensar.Un important centru de constituire a activităţilor sioniste era Focşaniul, unde câteva personalităţi din urbe aveau să devină de notorietate, precum ar fi rabinul dr. Iacob Nacht şi Solomon Schechter.După cel de-al doilea război mondial, în urma a două valuri masive de emigrări în Israel, pe perioada 1949 şi 1950-1951 aveau să înjumătăţească populaţia evreiască din Focşani. Regimul comunist, v-a diminua şi mai mult numărul persoanelor, astfel că preponderent vor rămâne persoanele vârstnice ce nu au avut temeritatea de începe o nouă viaţă. Astăzi, comunitatea din Focşani, căruia îi sunt arondate obşti precum cea din Odobeşti, Mărăşeşti, Buzău, Râmnicu-Sărat ce numără 170 de persoane, din care 70 de evrei, celălalţi provenind din familii mixte.Ponderea membrilor fiind a persoanelor de vârsta a treia, motiv de îngrijorare a comunităţii. Tot astăzi sunt funcţionale 3 sinagogi, din Focşani, Odobeşti şi Buzău, 4 cimitire funcţionale în Odobeşti, Focşani, Buzău şi Râmnicu-Sărat.  Toată activitatea se bazează pe programe, pe care le iniţiem în funcţie de nevoile membrilor şi sunt adaptate la fiecare situaţie în parte. Tinerii beneficiază de o atenţie deosebită prin programe ce se adresează lor, fiind concepute şi organizate prin directa implicare a acestora.                                                                                                                                 Rond Mircea